Pe 24 februarie 2013, elevii Școlii Române din Paris au sărbătorit Mărțișorul printr-un atelier dedicat acestei tradiții românești vechi de secole. Copiii au confecționat mărțișoare, au descoperit semnificația culorilor roșu și alb și au aflat legendele care înconjoară acest simbol al primăverii. Activitatea a oferit elevilor ocazia de a învăța despre tradițiile românești, dar și despre generozitate, solidaritate și bucuria de a oferi celor dragi un semn al iubirii și prieteniei.
Mărţişor 2013
Ce este un Mărțișor?
Un mărțișor (diminutiv de la „martie”) este un șnur subțire format din două fire împletite, unul roșu și unul alb, la care se atașează o mică figurină (inimioară roșie, literă, floare, hornar sau trifoi cu patru foi), simbol al norocului.
De regulă, se poartă prins pe reversul jachetelor sau la încheietura mâinii. Este oferit femeilor și persoanelor dragi ca semn de iubire și afecțiune, cu dorința unui primăvară însorită!
De ce roșu și alb?
Pentru că roșul simbolizează iarna, iar albul reprezintă renașterea, trezirea naturii și sosirea primăverii.
Tradiții, istorie și legende în jurul Mărțișorului
Mărțișorul (cuvânt de origine latină, din „Martius”, adică „Martie”) simbolizează sosirea primăverii și este o sărbătoare tradițională românească și moldovenească, celebrată pe 1 martie. Această sărbătoare aduce bucuria primului zi de primăvară care alungă iarna și este o tradiție unică în Europa Centrală și Balcani (Bulgaria, Albania, Macedonia).
Sărbătoarea mărțișorului are origini în practicile agrare. În Imperiul Roman, luna martie era dedicată zeului Marte, zeu al războiului, dar și protector al câmpurilor, turmelor și al naturii, ceea ce explică cele două culori ale mărțișorului.
Unii cred că această tradiție datează din epoca daco-tracă, iar alții că a fost introdusă în Dacia de romani. Dacii ofereau în luna martie monede simbolice, pentru fertilitate, iar materialul monedelor – argint, aur sau bronz – indica statutul social al celui care dăruia. Mărțișoarele erau confecționate din fire de cânepă sau bumbac, în culorile caracteristice roșu și alb, împletite în formă de opt.
Arheologii au descoperit în Mehedinți mărțișoare vechi de mii de ani, realizate din pietricele colorate roșu și alb, înșirate pe un fir. Prima atestare scrisă apare în Condica limbii române a lui Iordache Golescu, 1830.
În Transilvania, mărțișorul era agățat la uși, ferestre sau chiar pe animale pentru a alunga spiritele rele și, la sfârșitul lunii martie, era prins de un copac fructifer pentru noroc. În Bihor, bărbații colectau apă de ploaie între 1 și 8 martie pentru a deveni „frumoși și sănătoși”, iar în Banat, femeile se spălau cu zăpadă pe 1 martie, făcând urări de dragoste.
În Moldova și Bucovina, mărțișorul purtat la gât includea o monedă de aur sau argint pe șnur roșu, fiind purtat de fete și băieți. În Dobrogea, mărțișoarele erau purtate până la sosirea berzelor și apoi aruncate în aer pentru a aduce noroc. În Republica Moldova, tradiția este foarte vie, cu festivaluri muzicale de 10 zile dedicate Mărțișorului.
Legenda Mărțișorului
Se spune că Dochia, o bătrână, avea o noră pe care o ura. Într-o zi geroasă de iarnă, Dochia îi dădu un veșmânt murdar și îi porunci să-l spele la râu până va deveni alb ca zăpada. Năstrușnica noră a spălat cu curaj, dar veșmântul tot se înnegrește. Atunci apare un om numit Mărțișor, care îi dă o floare albă înconjurată de un fir roșu și îi spune să spele încă o dată. Când ajunge acasă, veșmântul este alb ca zăpada, iar floarea aduce noroc. Dochia, surprinsă, crede că primăvara sosise pe munte, dar gerul o prinde și se transformă în piatră.
Astfel, Mărțișorul, cu firul roșu și alb, simbolizează victoria binelui asupra răului și vestește sosirea primăverii, aducând iubire și noroc celor dragi.